Un episod uitat din istoria Moldovei
În anul 1620, în plin secol al intrigilor și al luptelor pentru tron, Moldova a fost scena unui eveniment cu totul neobișnuit: un pretendent la domnie, sprijinit de otomani, a fost aproape să transforme principatul într-un stat cu influență islamică directă. Povestea lui Mehmed-beg, cunoscut și ca „sultanul de la Iași”, este una dintre cele mai puțin cunoscute episoade din istoria românească.
Cine era Mehmed-beg?
Mehmed-beg era un aventurier de origine albaneză, crescut în mediul otoman și educat în spiritul militar și diplomatic al Sublimei Porți. Într-o perioadă în care domniile române erau adesea acordate pe bază de favoruri și mită, Mehmed-beg a fost trimis de otomani să preia conducerea Moldovei, cu promisiunea că va transforma regiunea într-un bastion loial Imperiului.
Un domn musulman într-o țară ortodoxă
Sosirea lui Mehmed-beg la Iași a fost un șoc pentru boierimea moldoveană. Spre deosebire de domnii fanarioți care, deși greci, se declarau ortodocși, Mehmed-beg nu a ascuns faptul că era musulman practicant. A cerut construirea unei moschei în centrul orașului și a adus cu el o gardă personală formată din ieniceri. Această mișcare a stârnit panică și revolte locale.
Reacția boierilor moldoveni
Boierii moldoveni, conduși de Vasile Lupu (care avea să devină domn ulterior), au organizat o alianță secretă cu sprijinul Poloniei și al unor familii influente din Țara Românească. Aceștia au început să răspândească zvonuri că Mehmed-beg intenționa să impună legea islamică și să interzică sărbătorile ortodoxe. Deși exagerate, aceste zvonuri au aprins spiritele.
Intervenția Poloniei și bătălia de la Țuțora
În toamna anului 1620, armata poloneză condusă de hetmanul Stanisław Żółkiewski a intrat în Moldova sub pretextul apărării creștinismului. A urmat bătălia de la Țuțora, în care Mehmed-beg, sprijinit de otomani, a fost înfrânt. Polonezii au capturat o parte din trupele sale, iar el a fost forțat să fugă spre sud, unde a fost executat de propriii săi aliați pentru eșec.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Mehmed-beg câștiga?
Istoricii speculează că, dacă Mehmed-beg ar fi reușit să-și consolideze domnia, Moldova ar fi putut deveni un pașalâc otoman, cu administrație islamică și legi inspirate din sharia. Ar fi fost o ruptură majoră de tradiția bizantină și ortodoxă care domina spațiul românesc. Cultura, arhitectura și chiar limba oficială ar fi suferit transformări radicale.
Urmele lăsate de episodul Mehmed-beg
Deși domnia sa a durat doar câteva luni, Mehmed-beg a lăsat urme în documentele vremii. Cronici otomane vorbesc despre „domnul albanez care a încercat să aducă lumina Coranului în ținuturile reci ale Moldovei”. În Iași, se spune că fundația unei moschei a fost începută, dar abandonată după fuga sa. Locul ar fi fost reconvertit într-o biserică ortodoxă.
De ce nu se vorbește despre acest episod?
Istoria oficială românească, mai ales în perioada comunistă, a evitat subiectele care implicau influențe islamice sau episoade de dominație străină care nu se potriveau cu narativul naționalist. Mehmed-beg a fost considerat un „accident istoric”, iar documentele despre el au fost marginalizate. Abia în ultimele decenii, cercetători din Turcia și Albania au readus povestea în atenție.
O lecție despre fragilitatea identității
Povestea lui Mehmed-beg ne amintește cât de fragilă era identitatea politică și religioasă a principatelor române în secolele XVII–XVIII. Într-un spațiu de graniță între imperii, fiecare domnie putea schimba radical direcția culturală a regiunii. Moldova a fost la un pas de a deveni un experiment islamic în Europa de Est — un fapt care ar fi schimbat profund istoria românilor.
Concluzie: Istoria care nu se predă la școală
Mehmed-beg nu apare în manuale, nu este comemorat și nu are statui. Dar povestea lui este un avertisment istoric despre cum deciziile politice externe pot influența profund destinul unui popor. Redescoperirea acestor episoade uitate ne ajută să înțelegem mai bine complexitatea trecutului și să apreciem echilibrul fragil care a definit formarea României moderne.
